Pare destul de evident, nu? Toată lumea știe cum să se odihnească. Doar te oprești din ce faci și gata. Nu neapărat.
În funcție de tipul de oboseală pe care îl resimțim, avem nevoie de un anumit tip de odihnă. Există multe stereotipuri și prejudecăți legate de odihnă și adevărul este că odihna poate fi treabă grea :).
Când ne gândim la odihnă, de multe ori avem în minte imaginea unui persoane trântite pe o canapea, ‘lenevind’, însă odihna poate fi de multe feluri și nu neapărat pasivă. Dacă ești obosit mental și emoțional, suprastimulat/ă de la stat în fața unui ecran perioade prea lungi de timp, probabil nu ai nevoie de odihnă pasivă, ci mai degrabă de o plimbare în natură, de liniște și reglare a nivelului de cortizol.
În ediția de azi a newsletter-ului vorbim despre tipuri de odihnă și trecem în revistă câteva descoperiri care ne pot ajuta să ne organizăm odihna într-un mod mai potrivit pentru nevoile noastre.
Despre odihna profundă
Așa cum există deep work și nevoia de concentrare profundă la muncă, există și nevoia de odihnă profundă, care este esențială pentru sănătatea noastră mentală și fizică.
Ne ajută sistemul imunitar, echilibrul emoțional, luarea deciziilor, creativitatea și chiar productivitatea la muncă. Iar ceea ce numim deep rest – odihna profundă – merge și mai departe: este un proces real de reechilibrare a sistemului nervos, prin care trecem de la stres cronic și suprasolicitare la regenerare reală.
Așa cum explică cercetătoarea Alexandra Crosswell, deep rest nu înseamnă doar o relaxare superficială, ci un proces în două etape: mai întâi, ai nevoie de un sentiment de siguranță – fizică, socială, emoțională. Aceasta apare când nu mai ești în stare de alertă sau suprasolicitat/ă, iar organismul poate conserva energie.
Apoi, urmează siguranța psihologică, în care gândurile anxioase se reduc și mintea poate atinge o stare de liniște autentică. Această stare activează sistemul nervos parasimpatic – adică exact ceea ce avem nevoie ca să contracarăm efectele stresului continuu.
Însă, din păcate, mulți dintre noi fie ne odihnim prea puțin, fie ne odihnim „greșit”. De ce? Pentru că presupunem că odihna înseamnă pasivitate sau „pierdere de timp”. Sau pentru că alegem pauze care nu sunt aliniate cu ceea ce avem cu adevărat nevoie.
Și aici intervine ideea de autocunoaștere. Nu există o formulă universală pentru odihnă. În momente diferite putem avea nevoie de liniște, de mișcare, de conexiune.
Cercetările sugerează că în jur de patru ore de odihnă pe zi constituie un reper bun, dar valoarea optimă variază în funcție de stilul de viață, stresul zilnic și nivelul de energie al fiecăruia.
Și așa cum poate exista prea multă muncă sau prea mult efort, există și prea multă odihnă și repaus. Ca în multe alte aspecte ale vieții, echilibrul este cheia. Prea multă odihnă poate deveni contraproductivă, afectându-ne starea de bine și eficiența. Cercetările recente arată că un exces de timp liber (adică pauze neplanificate sau prea lungi) poate avea efecte negative similare cu lipsa odihnei. De exemplu, prea mult timp liber poate duce la obiceiuri nesănătoase.
Odihna – un sistem, nu o pauză
Pentru cei obișnuiți cu ritmuri intense, a te odihni poate părea un gest banal. Dar nu toate tipurile de epuizare se rezolvă cu un somn bun sau o seară liberă. Odihna e un sistem cu mai multe straturi – iar dacă nu atingi nivelul unde oboseala ta reală se manifestă, e foarte posibil să te trezești a doua zi la fel de golit de energie ca înainte.
Mai jos lăsăm câteva tipuri de odihnă care merită regândite:
Odihna cognitivă
Nu e vorba doar despre a nu lucra. Uneori, cel mai epuizant nu e volumul de muncă, ci faptul că jonglezi cu zece tab-uri deschise în minte, chiar și când nu ești în fața laptopului. Ce ajută: activități care cer concentrare lină și susținută, dar fără miză. Reorganizarea unei biblioteci, un puzzle, sau simplul gest de a citi o carte. Nu pentru rezultat, ci pentru ritmicitate.
Odihna senzorială
Nu doar ecranele ne suprastimulează. Luminile fluorescente din birouri, traficul, agitația – toate se acumulează. Ce ajută: întoarcerea la activități mai simple și un ritm mai lent de viață. Nu ‘muzică de relaxare de pe YouTube’, liniște adevărată, o plimbare în natură și pauza de la timpul petrecut pe device-uri.
Odihna relațională
Uneori, oboseala vine nu din cât facem, ci din cât interacționăm. Când ești mereu on – la birou, în întâlniri, în conversații – poți rămâne fără energie.
Odihna relațională înseamnă detașare și liniște pentru a-ți putea încărca bateriile.
Uneori avem impresia că atunci când ne odihnim, nu suntem productivi. De fapt, lucrurile stau invers. Este important să învățăm să ne odihnim așa cum avem nevoie, tocmai pentru a putea fi productivi și – mai important – pentru a fi sănătoși și pentru a putea trăi cu sens și în concordanță cu valorile și aspirațiile noastre.
Așadar, ne pregătim să lăsăm telefoanele de-o parte, să ne bucurăm de vreme bună și de soare, pentru a putea reveni cu forțe proaspete.
Avem o nouă serie de workshop-uri care ne așteaptă. Dacă vreți să vă alăturați, găsiți aici programul complet.